joi, 26 februarie 2015

Printul fericit

Aveam vreo cinci, sase ani. Venea o masina sa ma duca la camin. Fugeam. Ma ascundeam si trebuiau sa ma caute prin fund de curti si pe scari dosnice.
Educatoarea (tovarasa educatoare) sedea in fata, ling sofer. In fiecare zi, sa treaca timpul, cerea unui copil sa spuna o poveste. Cand mi-a venit randul am spus singura poveste care o sitam, povestea printului fericit. Mi-o citise tata de cateva ori din Wilde. In fiecare zi, printul dadea ceva de al sau unui nefericit. Si-a dat pana si vederea ochilor. Sacrificandu-se isi castiga fericirea.
In zilele ce au urmat   tovarasa educatoare m-a invitat sa stau intre ea si sofer - in fata, la fereastra.

duminică, 8 februarie 2015

Cutremurul....

 Am descoperit o carte tehnica cu poze si harta de la cutremur.
Case bunicilor, azi in patrimoniul national
Harta Bucurestiului cu un cerc negru pentru fiecare bloc distrus. Am avut o garsoniera si am locuit in blocul de pe Mosilor.
Biroul unde am lucrat, era la etajul trei in blocul de colt - din stanga.

marți, 6 ianuarie 2015

Suetonius

Era un var al mamei. L-am iubit si admirat foarte mult. Deodata mi-am adus aminte ca s-a ofuscat si a i-a reprosat lui tata ca ma lasa sa citesc pe Suetonius. Aveam probabil doispe ani. De fapt el, varul admirat,  traia cu sotia celui mai bun prieten al sau,  in timp ce ascesta facea inchisoare.