sâmbătă, 18 aprilie 2026

Cămașa omului fericit

 Intr-un post mai vechi am făcut aluzie la cămașa omului fericit. Am googled diferite forme, mai ales in franceza si a trebuit mai mult de cinci minute pentru google sa-mi dea un răspuns edificator. fericirea sau poate camasa nu e in algoritm. Probabil ca se poate găsi la Amazon.

duminică, 22 februarie 2026

NEVAZUT, NECUNOSCUT

 E blogul asta, nu atrage nici măcar boți din Singapore. Nu aveam intenția sa fie incognito.

duminică, 8 februarie 2026

Ciudat

 Nu am citit necodata vreun rând scris de Ilarie Voronca. Poate auzisem vreodată numele. Doar atât. Din întâmplare am auzit de el pe Youtube, O nota din jurnalul  lui Mircea Eliade, de la Paris. și apoi am găsit câteva  titluri-La confession d'une âme fausse, L'apprenti fantome et cinq poèmes de septembres, Mic manual de fericire perfectă.  Toate cuvintele astea se găsesc în blogul asta.

Ceva comun,,,,

joi, 1 ianuarie 2026

sinuciderea obiectelor

 Tatal meu avea  o teorie. Obiectele tind sa se sinucidă.  Un ceas se oprește. Il întorci si pornește din nou. dupa câteva zile se oprește și nu poate sa fie reparat. De ani avaeam patru căni frumoase de cafea. Fiecare negru pe dinafara si alta culoare înauntru. Acum trei zile s-a spart una. Alta astăzi. Teoria! ori poate am incepu sa nu am grija sa le pun bine. 

duminică, 30 noiembrie 2025

Secu

 Uneori ascult podcasturi despre istoria recenta. Este si era clar ca emimgratia romana era infiltrata de raportori. Când am ajuns in America nu vroiam sa ma întâlnesc cu romani decât daca mi-erau recomândați de cineva de încredere. Prostul de mine. Nu era nimeni sa merite încredere.

De ce mi-era frica? din principiu. Obișnuit sa-mi fie frica.

miercuri, 26 noiembrie 2025

Unchiul de bunic

Un colaj de pe la 1900 cu unchiul meu cântând la patru instrumente. A tradu câteva tangouri în romaneste. Saescu. Când banca a dat faliment a fost dus la politie si închis. A ceru familiei sa-i aducă piculina. Ziarele au raportat ca în timp ce depunătorii plâng ca au pierdu banii, bancherul fluiera la politie.

 

sâmbătă, 8 noiembrie 2025

7 Noiembrie si alte confuzii

 Pentru multi ani am fost confuz, De ce se sărbătorește marea revoluție din  octombrie pe 7 Noiembrie.

Eram obligați sa punem in fereastra un afiș cu Lenin pictat în zăpada. Il numisem Lenin de iarna. Mai era și confuzia Istoria partidului comunist (b) al Uniunii Sovietice. Am cautat multi ani sa pun mana sa citesc volumul Istoria Partidului Comunist (a). Si apoi de ce eram învățat ca al doilea război mondial a început în Iunie 1941.

duminică, 21 septembrie 2025

Unde? Unde?

 Unde s-au dus dacii ? Unde s-au dus romanii? Când eram copil mic imi plăcea sa sug o cârpă. Daca n-o găseam țipam  "Unde, unde". Erau in vizita la noi prietenii lui tata. Unul, amator de istorie, explica cum erau notații si basoreliefuri care arătau cum populația din Dacia a ajuns la sud de dunare. Academicianul , istoric cu renume, I-a zis. Sa nu mai pomenești tâmpenia asta niciodată.

luni, 1 septembrie 2025

La soare

 Era obligatoriu sa petrei o saptamana la mare în soare. Pentru sanatate.  Ersm trimis cu rude daca ai mei nu aveau bani. Petele de pe piele stau mărturie săptămânii in soare.

miercuri, 23 iulie 2025

Grazie plena

 Nu stiu din ce motive postul de radio al Vaticanului nu era bruiat. Din când în când ascultam emisiunile în latina. Evident nu înțelegeam.. Eram doar un snob. Sau repetam ...

sâmbătă, 28 iunie 2025

Prieteni pe viata

 Un coleg mi-a povestit cum prienii în Spania rămân prieteni pe viata.  I-am spus ca era greu sa păstrezi prieteni pe viata în Romania, când unul din trei oameni erau raportori la  Securitate.  Dar pe urma m-am gandit la tata. Avea prieni din liceu care ne vizitau. Purtau conversații deschise, fără reticențe. Trecuseră prin toate aventurile la care fusese supuse Romania seco;ul trecut. Era vreunul turnător? Poate ca nu le mai pasa. 

sâmbătă, 12 aprilie 2025

Tata Caragiale.

 De câteva săptămâni ascult podcasturi romanești. tot felu de generali, de foști spioni, de revoluționari repovestesc ce a fost la 1989. Pe 21, pe 22, dinainte, dinapoi. Revolta, lovitura de stat, mâna Rusiei, mâna  americanilor și  a Mossadului. Autobuze cu străini la Pitești. Povesti pentru o mie și una de nopți. Ca Caragiale. .

duminică, 9 martie 2025

Nimeni si Nimic

 De mult timp mă laud că devize mea este "nimeni și nimic.". Nu cred ca asta mă conduce în viată, deși ar trebui să mă analizez - e posibil pentru că fiica mea a descoperit că sunt pe "spectru"

Altfel, blogul asta se e mai nimerit - Nimeni nu il citește. Nimic nu atrage atenția vreunui cititor de limba romana.   smântân


duminică, 16 februarie 2025

La dus

Locuiam într-un studio apartament. Avea o baie cu duș rece. Foarte rece. Am căpătat aşa o aversiune pentru duş, un reflex  negativ, ca și câinele lui Pavlov nu pot sa ma apropri de un duș. Probabil ca am pierdut mult  pentru ca aud ca sexul sub duș e excitant.  In baie era și o chestie ciudata. Am aflat la un moment dat ca se chema bideu. Nu mi-a explicat nimeni la ce și cum se folosea. Am încercat în multe feluri. Nimic. Maică-mea observând ca petrec vreme îndelungată la baie mi-a  sugerat sa invit o fata la o înghețată. Nu cred ca asta mi-ar fi explicat cum se folosește un bideu. La uram urmei era o rămășită a destrăbălării burgheze.

sâmbătă, 8 februarie 2025

1968

 Plănuiam sa merg la Festivalul Tineretului la Sofia unde the Beatles urmau sa vina. Era 1968, si anul asta  a devenit memorabil  cu evenimentele din  Cehoslovacia si din alte parți ale lumii.. De fapt în competiția Beatles si Rollingstones eram cu Rollingsotnes. 

 Eram convins ca refrenul lor era "I can get satisfaction." Nu-l auzeam pe NO in I can get NO....

duminică, 2 februarie 2025

Editie revazuta

 M-am apucat sa republic unele postări vechi. Repar diacriticele si asa mai departe. Poate intro-o zi o sa am curajul sa dezvălui istoria diacriticelor și viata părinților mei.

Am găsit scrisoarea către Maia, scrisa în 2014   încă nepublicata.  Am fost în București acum doi ani și nici nu am încercat sa  o chem sau vizitez.

Am regăsit o amintire despre discursuri ținute pe un scăunel și tata chemându-ma Mutulica. Am devenit intre timp un stand-up comic în New York.

Am citit opinia despre maidan. Si uite acum ucraineni ma contrazic. Nu am schimbat textul vechi.

Am văzut pe youtube pe Malaiele povestind despre oarba care primește vederea datorita iubitului care i-a dat ochii săi. Un fel de print cercetător poveste ..

Draga Maia,
Mulțumesc pentru fericitări. Nu mai știu de când nu ți-am scris. De fapt, in afara scrisorilor oficiale, nu mai scriu la nimeni. Cat  despre românește...Sa-ti dau un fel de raport. Eu sunt bine. Slava Domnului. Lucrez ceva mai putin agitat. Am început sa ma gândesc la pensionare. Adică sa ma pensionez de la oras si sa lucrez, ce pot pe numele meu. E o problema aici sa lucrezi personal pentru ca dacă e un accident cumva poți sa pierzi  totul. Altfel m-am apucat din nou sa joc bridge. Vara ma dau cu barca cu pânze  pe Hudson. Altfel mintea mi se cam duce repede.  Soția, Rachel, s-a apucat acum vreo doi ani de dans si merge pe la tot felul de competiții prin America. La bătrânețe si-a găsit pasiunea. Fata, a urmat un curs de un de chef de bucătărie. Până una alta lucrează la nivelul cel mai  de jos dar la un restaurant celebru. S-a căsătorit cu alta fata  și amândouă trăiesc la noi. Cam înghesuit.
Nu am idee ce faci, cum iti merge in general si mai ales cu iti merge cu sănătatea. Daca ajungi la un computer cu internet ma găsești imediat. Numele uneia  din cucoanele care mi-a trimis vesti de la tine apare din când în când pe ecran. Cu adresa la New York! Mihaela Căldăraru. O fi alta cu același nume.
Vroiam sa-ti trimet un mic cadou dar de doua ori am aruncat bani pe fereastra se pare. Daca ai un cont de banca la care pot sa transfer ar fi bine. Trimite-mi un cec (anulat) si o sa ma descurc sa aflu care este contul. ori trimite-mi numărul într-o scrisoare. Nu pe internet.
 Nu cred sa mai ajung prin București.

1/11/14








sâmbătă, 21 decembrie 2024

Lipsa balcoanelor și a marilor sentimente.

 Lipsa balcoanelor și a marilor sentimente.

 Misterul din apartamentul vecinilor sau l’amour a la francaise.


 Nu pot să-ți explic de ce te iubesc.  Pot oare explica  de ce iubesc muzica?  (și eu care știam că nu aveam ureche muzicală).


 Gol, îmi ascundeam cu mâna sexul.  Eu îmi apăr sărăcia, și nevoile, și neamul.

 Femelele acelea care cred că un bărbat s-a culcat cu toate femeile de care povestește.


 A analizat oare cineva expresia “s-a lăsat pradă simțurilor”. Păsări de pradă, simțuri de pradă. Păsări domestice, Animale domestice.


 

 De ce mi spui tâmpenia asta? Prostule, e o metaforă!


 Nu-și aducea aminte de prieteni decât când le putea face un bine.

 Eu nu sunt din alea. Eu dau din fund în mod natural.

Când mă laud cuiva “ Eu sunt nimeni și nimic” se gândește la ce neîncredere am în mine. Nu-i trece  prin cap ca îl  consideri și pe el nimeni și nimic. 

 Când nimeni și nimic devine cineva și ceva, e o altă poveste.


 Îmi pare rău. Nu am nimic să-ți ofer decât poate o călătorie în rai și mai ales, apoi, căderea.


 Stătea  la gura metroului și cerșea fericirea. L-au prins și dus la poliție că nu avea permis de cerșetor, și avea cămașă. (recitind m-am întrebat cine mai site care este povestea cămășii omului fericit).

 în antichitate femeile nu au constituit o problemă, cu excepția soției lui Socrate, ala știa din orice fleac sa facă o problema.





Saint Lazare - gara

 Saint Lazare - gara

Napoleon în lazaretul din Iafo pe vremea când era numai Bonaparte.


 Ce mică e lumea și ce mare grădina lui Dumnezeu.

 Ce-ii e al tău e pus departe.

 Disponibil de viitor ca și de trecut.

 Vagabond fără certificat și neafiliat.


Dacă nu,  am să fac și eu ce a făcut și taică meu. O să mor și eu.


 S-a mai dus un an pe copcă.  Să te duci pe copcă și să te ia vârtejul.

 Dă-mi linia mâine tale să fie linia vieții mele. Să fie linia orizontului meu.

 In echilibru pe linia orizontului făceam naveta între a fi și a nu fi.

 Jidovul rătăcitor  speriat că lumea a devenit un sat.

Aeneas  purtând- l pe Anchise în spate, și istoria nu era decât la început. Emigrare înainte de întemeierea Cetății.


 Salutări din acest rond point al universului.

 Toate drumurile duc, trec.  A aduce.  A petrece.

Omenirea e o scenă în care cei ce l joacă pe Romeo au peste 30 de ani.


Din cartea de engleză pentru imigranți: Ce vedeți  pe cer  e Soarele? sau Luna? Nu știu. Nu sunt din partea locului.

  Curcubeul - acest contrafort al cerului.

 Nu vă agățați unul de altul numai pentru a vă strangula.

 Cei doi hoți crucificați în dreapta și stânga lui Iisus, să-l înjosească,  să facă o impresie de mizerabilă neimportantă.  Tu și eu.

 Un portret despre singurătatea celui care așteaptă o doamnă care întârzie să iasă de la toaletă. 

Ce - în gură, nu i minciună.

Unii gândesc în cuvinte alții în sentimente.

 

accentul de acasă

 Lecția de engleză exemple cu “by the year 2000”. Se reped toții:  omul pe Martie, noi pe lună , va fi pace (în favoarea cui? ) Noi nu ne-am pierdut accentul de acasă.

 Sub zodia Peștelui, întotdeauna aici și aiurea.

 Fratele fiului rătăcitor pleacă și el de acasă. Nimănui nu-i pasă. El  crezuse că se poate învăța din experiența altora

 Rătăcit pe stradă cu mințile rătăcite

 Bal Sem Tov-  aducere aminte este Izvorul eliberării. Rezultatul uitării este exilul.  

 Cuvintele își pot schimba locul. Locul nu-și schimbă cuvântul. Rădăcina cuvintelor. Cuvintele  se leagă. Te leagă un cuvânt. Conjuncții și alte cuvinte care leagă.


A lega o prietenie cu un nod gordian. A lega o fundă și a lega ide

 Lumea e o arena, de circ.  Cu gladiatori și clovni.

 Somnul ii era neliniștit. Si atunci s-a sculat. S-a sculat din morți,  cu moarte pe moarte călcând. 


Ceea ce ne înconjoară e umbra lucrurilor eterne. Realitate? Există oare vreo realitate carui să-i aparțin și eu?

 Un orizont primitor. Un miraj în care să mă cufund. Un niraj în care să mă confund.

Individ în vid.